Dezinformarea despre vapat arată de ce Europa are nevoie de o reglementare corectă în TPD3

ACPAN România: Fumătorii adulți au nevoie de informații corecte, politici proporționale cu riscul

și o voce reală în procesul european de reglementare

 

Pe măsură ce Uniunea Europeană pregătește următoarea revizuire a Directivei privind Produsele din Tutun, cunoscută drept TPD3, devine tot mai clar că una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică nu este doar consumul de nicotină, ci confuzia profundă dintre fumat și alternativele fără ardere.

Un semnal de alarmă recent vine din Marea Britanie, unde o analiză realizată de Action on Smoking and Health, pe baza unui sondaj YouGov pentru Smokefree GB 2026, arată că majoritatea fumătorilor adulți cred în mod greșit că vapatul este la fel de nociv sau chiar mai nociv decât fumatul. Potrivit datelor citate, 54% dintre adulții din Regatul Unit și 52% dintre fumători au această percepție greșită, iar procentul urcă la 61% în rândul fumătorilor care nu au încercat niciodată vapatul.

Această confuzie nu este o simplă eroare de percepție. Este o problemă cu efecte reale asupra sănătății publice. Atunci când un fumător adult ajunge să creadă că nu există nicio diferență semnificativă între fumat și vapat, motivația de a face trecerea de la țigările combustibile la o alternativă fără ardere scade dramatic. Iar consecința este directă: mai mulți oameni rămân la produsul care provoacă cea mai mare parte a bolilor și deceselor asociate consumului de nicotină — țigara clasică.

 Diferența esențială este arderea

În dezbaterea publică, nicotina este adesea confundată cu fumul de țigară. Această confuzie stă la baza multor politici greșite și a unei comunicări publice dezechilibrate. Fumatul presupune arderea tutunului. Prin ardere se formează gudron, monoxid de carbon și mii de substanțe chimice toxice, dintre care multe sunt asociate cu boli grave. Vapatul, în schimb, livrează nicotină prin încălzirea unui lichid, fără arderea tutunului.

Acest lucru nu înseamnă că vapatul este lipsit de riscuri. Produsele cu nicotină nu sunt pentru copii, nu sunt pentru adolescenți și nu sunt pentru persoanele care nu fumează. Însă pentru fumătorii adulți care altfel ar continua să fumeze, diferența dintre ardere și lipsa arderii este esențială.

Instituții precum NHS explică public că vapatul cu nicotină este mai puțin nociv decât fumatul și poate fi un instrument util pentru renunțarea la țigări. Analize majore, inclusiv cea coordonată de King’s College London, arată că expunerea la substanțe toxice și cancerigene este semnificativ mai mică la persoanele care vapează decât la cele care fumează. Cochrane, una dintre cele mai respectate surse de sinteză a dovezilor medicale, arată că țigările electronice cu nicotină pot ajuta oamenii să renunțe la fumat pentru cel puțin șase luni și că dovezile indică rezultate mai bune decât terapia clasică de substituție nicotinică, precum plasturii sau guma cu nicotină.

Așadar, întrebarea corectă pentru un fumător adult nu este „este vapatul complet sigur?” dar  „este vapatul semnificativ mai puțin nociv decât continuarea fumatului?”. Pe baza dovezilor științifice disponibile, răspunsul este da.

 Dezinformarea poate ține fumătorii blocați în fumat

Problema este că mesajul public despre vapat a devenit tot mai dezechilibrat. În multe cazuri, comunicarea publică se concentrează aproape exclusiv pe riscurile potențiale ale produselor alternative, fără comparația esențială cu fumatul.

Fără această comparație, publicul primește o imagine falsă. Iar pentru fumători, această imagine falsă poate deveni periculoasă.

Dacă un fumător crede că vapatul este la fel de nociv ca fumatul, poate decide să nu încerce o alternativă fără ardere. Dacă un fost fumător ajunge să creadă că nu a redus de fapt niciun risc, poate fi tentat să revină la țigări. Dacă autoritățile comunică toate produsele cu nicotină ca și cum ar fi identice, atunci fumătorii nu primesc informațiile de care au nevoie pentru a lua decizii mai bune pentru sănătatea lor. Dezinformarea nu protejează sănătatea publică. Exagerarea riscurilor vapatului, fără explicarea diferenței față de fumat, poate produce exact efectul opus celui dorit: menține fumătorii la țigări tradiționale.

Aceasta este lecția importantă pe care România și Uniunea Europeană trebuie să o înțeleagă înainte de TPD3.

 TPD3 poate corecta confuzia sau o poate transforma în politică publică

Revizuirea Directivei privind Produsele din Tutun va stabili cadrul european pentru reglementarea produselor din tutun și a produselor cu nicotină în anii următori. Deciziile luate acum pot afecta milioane de fumători, foști fumători și consumatori adulți care folosesc alternative fără ardere.

La începutul lunii iunie 2026, în cadrul mesei rotunde „EUTPD3 Roundtable” organizate la Varșovia, un grup internațional de experți în sănătate publică, cercetători și reprezentanți ai organizațiilor de consumatori a transmis un mesaj comun către factorii de decizie europeni: viitoarea reglementare trebuie să fie transparentă, proporțională cu riscul și bazată pe dovezi științifice.

ACPAN România, prin președintele său, Alex Gogoană, s-a numărat printre semnatarii declarației comune EUTPD3, alături de medici, cercetători și organizații de consumatori din mai multe state europene.

Mesajul comun a fost clar: TPD3 trebuie să prevină consumul în rândul minorilor, să accelereze renunțarea la fumat și să recunoască faptul că mulți adulți care fumează caută alternative cu risc redus.

Cu alte cuvinte, TPD3 nu trebuie să amplifice confuzia dintre fumat și vapat. Trebuie să o corecteze.

80.000 de contribuții: cetățenii vor să fie ascultați

Consultarea publică lansată de Comisia Europeană s-a încheiat pe 15 iunie 2026 și a atras aproximativ 80.000 de contribuții, un volum rar întâlnit în consultările publice europene.

Potrivit unei analize publicate de ECigIntelligence, Comisia Europeană susține că rămâne în grafic pentru prezentarea unei propuneri de revizuire a Directivei privind Produsele din Tutun și a Directivei privind Publicitatea la Tutun până la finalul anului 2026. Totuși, numărul foarte mare de răspunsuri ridică întrebări legitime despre capacitatea instituțiilor europene de a analiza atent, echilibrat și transparent toate contribuțiile primite într-un interval atât de scurt.

Pentru ACPAN, participarea masivă la consultare transmite un mesaj democratic important: cetățenii europeni nu vor ca politicile privind nicotina să fie decise fără ei.

Fumătorii, foștii fumători, consumatorii de produse alternative, organizațiile societății civile și experții au transmis experiențe, date și argumente care trebuie luate în serios. O consultare publică nu trebuie bifată formal, ci folosită pentru a înțelege realitatea din teren: de ce oamenii fumează, de ce unii reușesc să renunțe, ce rol au alternativele fără ardere și ce efecte pot avea reglementările excesive.

Dacă instituțiile europene cer contribuții din partea publicului, atunci au responsabilitatea de a le analiza cu seriozitate.

 Protecția minorilor și reducerea riscurilor nu se exclud

ACPAN susține ferm protecția minorilor. Produsele cu nicotină nu sunt pentru copii și nu trebuie să ajungă la adolescenți. Este nevoie de reguli clare, controale reale, sancțiuni aplicate și responsabilitate în retail. Dar protecția minorilor nu trebuie folosită ca pretext pentru politici care îi afectează disproporționat pe adulții fumători.

Interdicțiile generale, restricțiile excesive, limitarea accesului la arome, taxarea disproporționată sau tratarea tuturor produselor cu nicotină ca și cum ar avea același risc pot avea efecte nedorite. Pot reduce accesul adulților la alternative, pot împinge consumatorii către piața neagră și pot face ca unii fumători să rămână la țigări.

O politică publică matură nu trebuie să aleagă între protecția tinerilor și reducerea riscurilor pentru adulți. Trebuie să le facă pe ambele.

 Reglementarea corectă trebuie să fie proporțională cu riscul

Pentru ca TPD3 să fie o reglementare eficientă de sănătate publică, ea trebuie să pornească de la diferențele reale dintre produse. Țigările combustibile trebuie să rămână principala țintă a politicilor de reducere a riscurilor, pentru că arderea este principala sursă a bolilor asociate fumatului. Produsele fără ardere trebuie reglementate strict, dar diferit, în funcție de profilul lor de risc.

Asta înseamnă: reguli ferme împotriva vânzării către minori; combaterea pieței negre și a produselor neconforme; standarde clare de calitate și siguranță; comunicare responsabilă, fără promovare către nefumători sau tineri; informare corectă pentru fumătorii adulți; taxare și restricții proporționale cu riscul produselor.

O reglementare care ignoră diferențele dintre produse nu este prudentă. Este o reglementare care riscă să protejeze țigara clasică de competiția alternativelor mai puțin nocive.

 Consumatorii trebuie tratați ca parte a soluției

În dezbaterile europene privind TPD3 sunt prezente instituții, autorități, industrie, experți și organizații de sănătate publică. Însă vocea consumatorilor adulți este prea des marginalizată.

Aceasta este o problemă. Pentru că oamenii direct afectați de reglementare sunt cei care pot explica cel mai bine ce se întâmplă în viața reală: cum au renunțat la fumat, ce rol au avut aromele, ce efect are prețul, ce se întâmplă când produsele dispar de pe piață, cum apar piețele negre / gri și de ce informația corectă contează. Experiențele consumatorilor nu înlocuiesc cercetarea științifică, dar o completează. Ele arată cum se transformă politicile în comportamente reale.

Pentru România, această dezbatere este esențială. Există peste un milion de consumatori de produse alternative cu nicotină, mulți dintre ei foști fumători sau fumători care încearcă să reducă riscurile asociate țigărilor combustibile. Acești oameni nu sunt o problemă de reglementat, ci cetățeni care trebuie ascultați.

 ACPAN: adevărul științific trebuie apărat în TPD3

Pentru ACPAN, concluzia este clară: România și Uniunea Europeană au nevoie de o comunicare publică onestă, proporțională și bazată pe dovezi.

Consumatorii adulți trebuie să audă adevărul complet: cel mai bine este să nu consumi nicotină deloc; dacă fumezi, cel mai bine este să renunți complet; iar dacă nu poți sau nu vrei să renunți imediat la nicotină, trecerea de la fumat la alternative fără ardere poate reduce semnificativ expunerea la substanțe nocive.

TPD3 trebuie să fie o oportunitate de a corecta dezinformarea, nu de a o oficializa. Nu toate produsele cu nicotină sunt la fel. Nu toate riscurile sunt egale. Iar politicile publice care ignoră aceste diferențe riscă să mențină fumătorii la produsul cel mai nociv: țigara combustibilă.

ACPAN va continua să susțină protecția minorilor, combaterea produselor ilegale, informarea corectă, reducerea riscurilor și dreptul adulților de a face alegeri informate.

Obiectivul real al politicilor europene nu trebuie să fie eliminarea oricărei forme de nicotină, ci reducerea efectelor devastatoare ale fumatului. Iar pentru asta, Europa trebuie să asculte știința, să respecte consumatorii și să reglementeze proporțional cu riscul.

 

Vapatul nu este fumat. Dezinformarea nu este prevenție. Iar o reglementare corectă poate face diferența între milioane de fumători rămași captivi în țigări și milioane de oameni care primesc o șansă reală de a reduce riscurile.