Concluziile unui nou sondaj Ipsos despre vapat, realizat pe 27.000 de fumători din 28 de țări, sunt dezastruoase. Conform acestuia 74% dintre fumători cred că țigările electronice sunt cele puțin la fel de nocive sau mai nocive decât țigările clasice. Nu este o surpriză atât de mare, după epidemia de neadevăruri despre țigările electronice din ultimii ani. Rezultatul? Asaltați de fake news despre vapat, consumatorii se întorc la țigările clasice în masă, iar sănătatea lor va avea de suferit. Cel mai bun exemplu în acest sens este chiar România, țară inclusă în sondaj, unde procentul de fumători din populație a tot crescut pe fondul asaltului la vaping.
Cine e vinovatul? Deși vorbim de o situație complexă, autorul moral al acestei potențiale catastrofe pentru sănătatea publică sunt ONG-urile anti-fumat, devenite peste noapte anti-vapat. Nu sugerez că au devenit anti-vapat din rea-voință. Destul ne-au învinuit pe noi, cei din organizațiile consumatorilor de țigări electronice, de cele mai absurde lucruri, fără să încerce măcar să ne cunoască sau să audă ce avem de zis. Nu vom răspunde cu aceeași monedă. Cel mai probabil, e vorba de inerție. După ce ani la rând singurele instrumente anti-fumat pe care le-au avut au fost interzicerea, mărirea de prețuri, pozele pe ambalaje, e greu de acceptat că există și alte modalități de luptă împotriva tabacului. Ba chiar că unele dintre acestea, precum trecerea consumatorilor înspre alternative mai puțin nocive, sunt probabil mai eficiente decât politicile lor preferate.
Rezultatul acțiunilor acestor ONG-uri, chiar și făcute cu cele mai bune intenții, este însă foarte negativ. Fumatul de țigarete și alte produse tradiționale de tabac a crescut în România comparativ cu anul 2017, conform Eurobarometrului Special nr. 506 din 2021 . Numărul de fumători în România a ajuns la peste 31% versus 28% în 2017, în timp ce media de fumători din UE este de doar 23%.
Care este reacția ONG-urilor anti-fumat în fața acestui evident regres al sănătății publice din România? Aparent, departe de ele ideea de a îmbrățișa noi politici care să reducă numărul de fumători. Dimpotrivă, în ultimii 2 ani fie au promovat permanent aceleași știri neadevărate despre țigările electronice, fie au ”împins” în Parlament, prin intermediul a diverși parlamentari, aceleași inițiative destinate să egalizeze vapatul cu țigaretele clasice. Deși pacientul e bolnav, soluția lor este să-i dăm și mai mult din medicamentul care l-a dus în groapă.
Culmea, în sondajul Ipsos există și țări în care cei care consideră că vapatul nu este atât de nociv precum fumatul se numără cu mult peste media globală. Țări precum Franța sau Marea Britanie, unde vapatul este recunoscut ca fiind una dintre principalele modalități de renunțare la fumat. În Marea Britanie, care a reușit să reducă prevalența fumatului la 12%, ministerul sănătății comunică din 2016 către publicul larg faptul ca țigara electronică este mai puțin nocivă decât fumatul. Mai mult, a permis doctorilor să recomande țigara electronică ca unealtă de renunțare la fumat și a declanșat mai multe programe de educație în acest sens.
Al cui exemplu îl vom urma? Al țărilor care își educă cetățenii si le oferă opțiuni? Sau al celor care luptând să bage vaping-ul în groapă, au reușit cu mult succes să mărească numărul de fumători? Aceasta e o întrebare la care instituțiile însărcinate cu lupta anti-fumat din România trebuie să răspundă cât mai repede, pentru binele nostru al tuturor.
Alexandru Gogoană, președinte al Asociației Consumatorilor de Produse Alternative cu Nicotină- www.acpan.ro
