O să fiu foarte direct. Raportul publicat de Comisia Europeană nu este o evaluare reală. Este o justificare a status quo-ului. Avem o scădere a fumatului de la 28% la 24% în peste 10 ani — și ni se spune că este meritul politicilor existente. Fără dovadă. Fără analiză comparativă. Fără să înțelegem ce a funcționat și ce nu.
Dar hai să ne uităm la realitate. În Europa avem țări cu 8% fumători și altele cu peste 30%. Același cadru legislativ. Rezultate complet diferite. Dacă asta nu ridică întrebări fundamentale despre eficiența politicilor, atunci nu știu ce o face.
Și totuși, raportul evită concluzia evidentă: produsele alternative cu nicotină schimbă jocul. În loc să analizeze această tranziție, raportul o ignoră sau o tratează ca pe o problemă. Aici este ruptura majoră dintre politici și realitate.
Consumatorii nu sunt pasivi. Nu sunt “victime” care trebuie protejate de orice produs cu nicotină. Consumatorii iau decizii raționale: caută alternative mai puțin nocive, mai accesibile, mai acceptabile social. Iar aceste alternative — vaping, produse orale, produse fără combustie — există tocmai pentru că oamenii vor să iasă din fumat.
Dar ce face evaluarea? Pune aproape toate produsele în aceeași categorie de risc. Confundă “tutun” cu “fumat”. Ignoră diferența fundamentală dintre combustie și non-combustie. Asta nu este doar o greșeală științifică. Este o greșeală de politică publică. Pentru că dacă reglementezi toate produsele la fel, protejezi produsul cel mai periculos: țigara.
Mai mult — nu există aproape nicio analiză a consecințelor neintenționate.
- Limitările de produs au dus la mai multe dispozitive de unică folosință?
- Restricțiile de marketing au protejat indirect piața țigărilor?
- Limitele de nicotină au făcut alternativele mai puțin eficiente pentru fumătorii dependenți?
- Cât din piață a migrat în zona ilicită?
Aceste întrebări nu sunt adresate. Pentru că răspunsurile ar fi incomode. Și poate cel mai grav — consumatorii lipsesc din această evaluare.
Majoritatea participanților la consultări au fost cetățeni. Mulți dintre ei utilizatori de produse cu risc redus.
Experiența lor reală — motivul pentru care au renunțat la fumat — nu apare în concluzii. Asta este o problemă fundamentală. Pentru că dacă nu înțelegi de ce oamenii renunță la fumat, nu poți construi politici care să accelereze acest proces.
În schimb, riscăm exact opusul: politici care reduc atractivitatea alternativelor, creșterea pieței negre, și, în final, menținerea fumatului. Și atunci trebuie să ne întrebăm sincer: Vrem să reducem fumatul? Sau vrem doar să reglementăm nicotina? Pentru că nu sunt același lucru.
Dacă Uniunea Europeană este serioasă în privința sănătății publice, trebuie să accepte un lucru simplu: nu toate produsele cu nicotină sunt la fel. Și dacă nu sunt la fel, nu pot fi reglementate la fel.
Reducerea riscurilor nu este o ideologie. Este o realitate deja în desfășurare, condusă de consumatori.
Politicile bune ar trebui să o accelereze.
Nu să o blocheze.
Alex Gogoana
Presedinte ACPAN Romania
